Anxietatea socială – simptome, cauze și tratament

Anxietatea socială este una dintre cele mai des întâlnite probleme cronice de sănătate mentală, studiile arătând că aceasta afectează aproximativ 13% din populaţia globală, debutând, de regulă, în adolescență sau la începutul vârstei adulte.

Cunoscută și ca fobie socială, acest tip de anxietate se manifestă printr-o frică accentuată, dar irațională, față de situațiile sociale în care o persoană este expusă în fața altor oameni sau se vede nevoită să interacționeze cu aceștia.

Ce simptome are anxietatea socială?

De cele mai multe ori, persoanele cu anxietate socială prezintă frică, rușine sau jenă în mai toate activitățile lor cotidiene care includ și alți oameni, având teama de a nu fi luate în râs, umilite sau judecate de către ceilalți.

Acest lucru le afectează puternic viața socială și profesională, împiedicându-i pe cei care au dezvoltat o astfel de fobie să își desfășoare în mod normal activitățile zilnice.

Exemple de simptome comportamentale și emoționale ale anxietății sociale:

• teamă intensă de a vorbi în fața unui grup, fie el și restrâns, de oameni, pentru a nu se face de râs;
• îngrijorări privind felul în care vor fi percepuți de către ceilalți și legate de faptul că aceștia ar putea „să-și dea seama” cum sunt ei cu adevărat;
• neliniști privind felul în care se vor simți în fața altora și felul în care ar trebui să se comporte;
• temeri accentuate în preajma persoanelor necunoscute sau în preajma unor oameni pe care îi consideră importanți sau superiori (de exemplu, în viața profesioanlă);
• persoanele cu anxietate socială depun, în general, eforturi considerabile pentru a încerca să evite locurile aglomerate;
• tendințe de izolare față de cei din jur, indiferent că este vorba despre familie, prieteni, colegi etc.

Simptome fizice ale anxietății sociale:

• înroșirea feței;
• transpirații exagerate;
• tremurături;
• încordări musculare;
• creșterea pulsului și accelerarea bătăilor inimii;
• disconfort abdominal;
• uscarea gurii;
• apariția senzațiilor de greață sau diaree;
• vocea tremurată;
• mâini reci și umede.

Cauzele anxietății sociale

La fel ca în cazul celor mai multe dintre tulburările de sănătate mentală, și anxietatea socială este cauzată de un cumul de factori și interacțiuni complexe, de tip social, biologic și psihologic.

• Cauze sociale

Acest tip de cauze ale fobiei sociale pot consta inclusiv în interacțiunea strânsă cu alte persoane care au aceeași problemă. Cercetările au demonstrat că există posibilitatea de a le transmite stările specifice anxietății și altora, însă este vorba despre cei din rândul apropiaților (cei din familie, în general).

De exemplu, cea mai comună astfel de situație este cea a părinților supraprotectivi, care încearcă să controleze cu totul viața familiei lor, cu atât mai mult pe cea a copilului.

De cele mai multe ori nu-și dau seama că acest lucru reprezintă o formă de anxietate socială, care are la bază frica de a nu se întâmpla ceva, iar copilul lor preia aceeași problemă și dezvoltă temerile specifice, izolându-se tot mai mult și găsindu-și refugiu doar în cadrul familiei sau, când ajunge la adolescență, nici măcar acolo.

De asemenea, tot printre aceste tipuri de cauze se numără și experiențele sociale negative pe care persoana cu o astfel de tulburare le-a trăit. Este vorba despre neplăceri destul de serioase întâlnite – de obicei în mod repetat – în interacțiunea cu ceilalți.

Spre exemplu, în cazul copiilor anxietatea socială se poate dezvolta în urma unor episoade în care aceștia au fost tachinați sau hărțuiți – fie verbal, fie fizic – de către colegi sau alte persoane, ori au trecut printr-o întâmplare extrem de jenantă în public.

În plus, conflictele familiale, abuzurile de orice tip și problemele precum defecte fizice sau tulburări de limbaj pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea anxietății sociale la copii sau adolescenți.

• Cauze psihologice

La acest capitol sunt incluși factori psihologici precum traumele emoționale trăite în copilărie sau lipsa atașamentului în primii ani de viață, lucruri care pot duce, mai târziu, la izolarea față de ceilalți și dezvoltarea anxietății sociale.

• Cauze biologice

Acest tip de cauze pot fi inclusiv genetice, studiile arătând că există mai multe șanse ca o persoană să dezvolte fobie socială dacă are pe cineva cu o astfel de tulburare în familie.

De asemenea, anxietatea socială poate fi cauzată și de hiperactivitatea unei structuri a creierului care controlează reacția de teamă, numită amygdala și cunoscută și ca „amigdala creierului” sau „corpul amigdalian”.

Anxietatea socială în cazul adolescenților

Pentru că foarte mulți dintre factorii declanșatori ai anxietății sociale au rădăcini în trăirile copilăriei, de cele mai multe ori această tulburare izbucnește la vârsta adolescenței – sau, dacă s-a instalat încă de la o vârstă mai mică, odată cu trecerea la adolescență se agravează – ori, așa cum spuneam, apare la începutul vieții adulte.

Adolescenții sunt mai predispuși la dezvoltarea unei astfel de fobii datorită schimbărilor prin care trec, majoritatea simțind o presiune socială uriașă din partea celor din jur.

De asemenea, aceasta este vârsta la care majoritatea oamenilor sunt încercați de cele mai multe sentimente de inferioritate din puncte de vedere care până la acel moment al vieții lor nu au contat – felul în care arată și sunt percepuți de alții, popularitate, statut social, tendințe pe care le urmează etc.

Atenție, însă, pentru că de foarte multe ori – în special în rândul adolescenților – anxietatea socială este confundată cu timiditatea și invers. Cele două chestiuni nu sunt, în niciun caz, sinonime, iar cel mai simplu mod de a le diferenția constă în îndreptarea atenției asupra simptomelor.

De exemplu, unei persoane timide nu îi va fi frică de o posibilă situație în care ar putea fi umilită și nu va avea manifestări fizice, precum tremurat, transpirații etc., atunci când va trebui să meargă, de pildă, la școală.

Ce tratament presupune anxietatea socială?

Majoritatea cazurilor de anxietate socială nu sunt tranzitorii, ba dimpotrivă – evoluția cronică a acestei tulburări poate depăși chiar și o perioadă de peste 20 de ani, timp în care simptomele se agravează tot mai tare dacă problema nu este tratată corespunzător.

Așadar, această fobie necesită tratament, iar acesta poate consta în psihoterapie sau în medicație.

• Psihoterapia cognitiv-comportamentală

Acesta este cel mai utilizat tip de terapie pentru anxietatea socială și constă în confruntarea panicilor ce țin de expunere, însă, la început, într-un mediu controlat și sigur, totul întâmplându-se doar la nivel imaginar.

Mai apoi, însă, pe măsură ce anxietatea pacientul va scădea, acesta va deveni pregătit să facă trecerea la confruntarea problemelor și în mediul real.

• Tratament medicamentos împotriva fobiei sociale

Din punct de vedere al medicației indicate în cazul anxietății sociale, există trei tipuri de medicamente care pot fi prescrise și anume antidepresivele, benzodiazepinele şi beta-blocantele.

Pentru că este vorba despre o problemă medicală de tip cronic, însă, efectul medicamentelor este unul de scurtă durată iar întreruperea lor presupune reapariția simptomelor inițiale.

sursă foto 1: sammichespsychmeds.com

sursă foto 2: lehighcenter.com